vineri, 18 aprilie 2008

Ciudat ..

Viata imi picura din degete si lasa dare pe asfaltul ud .. Ma sparg in bucati, ma adun cu mana si incerc sa ma refac, dar ce rost are ? Nu sunt decat o mana de cioburi lipite cu superglue esenta mi`am pierdut`o ..
Traiesc vise sau visez vieti ?

Nu pot sa respir, ma apasa cerul .. Da, e trist sa crezi in ceva cu toata fiinta, desi stii cat e de inutil… Da, e trist sa intelegi ca unele lucruri nu pot fi rostite… Da, e trist sa constati ca, desi doi oameni gandesc la fel, nu pot crea nimic nou .. Da e trist sa iti strige gandurile: “nu fii ignoranta” .. Da, e trist cand viata e previzibila ..
Da, sunt trista ..

Ai iubit vreodata cu adevarat? Atat de profund si de intens incat sa simti ca ti se taie respiratia, ca ai ramas fara cuvinte ? ..
Nu cred ..ce crezi tu despre iubire e o iluzie, e o coperta a genuinului ..
Simt nevoia sa te cunosc, sa stiu tot ce gandesti, tot ce simti ..
Vreau sa te pot privi si sa pot spune : te cunosc mai bine ca pe propria mea persoana ..
Vreau sa te stiu asa cum stiu rugaciunile, dar pe care, de fiecare data cand le citesc, le redescopar ..
Vreau sa te stiu in intregime, dar niciodata suficient ..
Vreau sa`ti stiu zambetul cand te trezesti dimineata mangaiat de razele soarelui de vara ..
Vreau sa`ti stiu privirea cand imi vorbesti atat de concentrat ..
Vreau sa`ti stiu atingerea mainii cand simt ca nu sunt inteleasa ..
Vreau sa te invat, sa`ti aflu fiecare ungher, fiecare ascunzis ..
Vreau sa fii atat de aproape de mine, incat gandurile sa ni se contopeasca asemeni pieselor unui puzzle ..
Poate cer absolutul, sau poate sperantele ranesc mult ..

Si m`am trezit cand a fulgerat ..

Niciun comentariu: