Mi-e dor de Bucureşti.
Mi-e dor de zâmbete calde şi râsete copilăreşti.
Mi-e dor de soare şi cer senin.
Mi-e dor de o zi fără probleme.
Mi-e dor de culori vii.
Mi-e dor de poveşti.
Mi-e dor de serile târzii.
Mi-e dor de mirosul tău.
Mi-e dor de mâinile tale.
Mi-e dor să te strâng în braţe.
Mi-e dor de copilul din tine.
Mi-e dor de tine.
Mi-e dor.
Mi-e dor de zâmbete calde şi râsete copilăreşti.
Mi-e dor de soare şi cer senin.
Mi-e dor de o zi fără probleme.
Mi-e dor de culori vii.
Mi-e dor de poveşti.
Mi-e dor de serile târzii.
Mi-e dor de mirosul tău.
Mi-e dor de mâinile tale.
Mi-e dor să te strâng în braţe.
Mi-e dor de copilul din tine.
Mi-e dor de tine.
Mi-e dor.
3 comentarii:
Îmi place să citesc despre dorurile oamenilor, de obicei. Da' ceva m-a dat peste cap... În iulie ţie îţi este dor de soare?!
Dacă te refereai la vreun soare la răsărit/apus atunci să-mi fie cu iertare...
si mie mi-e dor....
Mi-e dor sa-l mai privesc o data,
Mi-e dor sa mananc o ciocolata...
Frumos ce ai scris:) imi place
iti e dor de bucuresti?:|:|:|:|
Trimiteți un comentariu